Yahoo Web Search

  1. Rachel - Wikipedia

    en.wikipedia.org › wiki › Rachel_in_Islam

    In Islam Despite not being named in the Quran , Rachel ( Arabic : رَاحِـيْـل ‎, Rāḥīl ) is honored in Islam as the wife of Jacob and mother of Joseph, [13] who are frequently mentioned by name in the Qur'an as Ya'qūb ( Arabic : يَـعْـقُـوْب ‎) and Yūsuf ( Arabic : يُـوْسُـف ‎), respectively.

    • Marriage to Jacob

      Rachel is first mentioned in the Hebrew Bible in Genesis 29...

    • Children

      Rachel's son Joseph was destined to be the leader of...

    • Death and burial

      Near Ephrath, Rachel went into a difficult labor with her...

    • In Islam

      Despite not being named in the Quran, Rachel is honored in...

  2. Jacob in Islam - Wikipedia

    en.wikipedia.org › wiki › Jacob_in_Islam

    Muslims hold that Jacob was the son of Isaac and that he preached the Oneness of God throughout his life. As in Christianity and Judaism, Islam holds that Jacob had twelve sons, each of which would go on to father the Twelve Tribes of Israel. Jacob plays a significant role in the story of his son, Joseph ( Yūsif ).

  3. People also ask

    Is the tomb of Rachel Holy to Muslims or Jews?

    Who was the last son of Jacob and Rachel?

    Where was Rachel buried according to the Bible?

    Where was Rachel when she gave birth to Benjamin?

  4. Rachel's Tomb - Wikipedia

    en.wikipedia.org › wiki › Rachel&
    • Biblical Accounts and Disputed Location
    • History
    • Replicas
    • Gallery
    • External Links

    Northern vs. southern version

    Biblical scholarship identifies two different traditions in the Hebrew Bible concerning the site of Rachel's burial, respectively a northern version, locating it north of Jerusalem near Ramah, modern Al-Ram, and a southern narrative locating it close to Bethlehem. In rabbinical tradition the duality is resolved by using two different terms in Hebrew to designate these different localities. In the Hebrew version given in Genesis, Rachel and Jacob journey from Shechem to Hebron, a short distanc...

    Bethlehem structure

    As to the structure outside Bethlehem being placed exactly over an ancient tomb, it was revealed during excavations in around 1825 that it was not built over a cavern; however, a deep cavern was discovered a small distance from the site.

    Byzantine period

    Traditions regarding the tomb at this location date back to the beginning of the 4th century AD. Eusebius' Onomasticon (written before 324) and the Bordeaux Pilgrim(333–334) mention the tomb as being located 4 miles from Jerusalem.

    Early Muslim period

    In the late 7th century, the tomb was marked with a stone pyramid, devoid of any ornamentation. During the 10th century, Muqaddasi and other geographers fail to mention the tomb, which indicates that it may have lost importance until the Crusadersrevived its veneration.

    Crusader period

    Muhammad al-Idrisi (1154) writes, "Half-way down the road [between Bethlehem and Jerusalem] is the tomb of Rachel (Rahil), the mother of Joseph and of Benjamin, the two sons of Jacobpeace upon them all! The tomb is covered by twelve stones, and above it is a dome vaulted." Benjamin of Tudela (1169–71) was the first Jewish pilgrim to describe his visit to the tomb. He mentioned a pillar made of 11 stones and a cupola resting on four columns "and all the Jews that pass by carve their names upon...

    The tomb of Sir Moses Montefiore, adjacent to the Montefiore synagogue in Ramsgate, England, is a replica of Rachel's Tomb. In 1934, the Michigan Memorial Park planned to reproduce the tomb. When built, it was used to house the sound system and pipe organ used during funerals, but it has since been demolished.

    North-east perspective

    1. c.1880 2. 1894 3. c.1910 4. 1933 5. 2005 (now inside the expanded compound) 6. 2011 1. Mid 1990s North-east perspective available externally: 2. 2008 picture of the same North-east perspective:

    North perspective

    1. 1930s 2. 1940

    West perspective

    1. 2016 2. 2018

  5. Benjamin - Wikipedia

    en.wikipedia.org › wiki › Benjamin_in_Islam

    Benjamin ( Hebrew: בִּנְיָמִין, Bīnyāmīn, "Son of the right side") was the last-born of Jacob 's thirteen children (12 sons and one daughter), and the second and last son of Rachel in Jewish, Christian and Islamic tradition. He was the progenitor of the Israelite Tribe of Benjamin. In the Hebrew Bible unlike Rachel's first son ...

    • Bela (son), Beker (son), Ashbel (son), Gera (son), Naaman (son), Ehi (son), Rosh (son), Muppim (son), Huppim (son), Ard (son)
    • 11 Cheshvan
    • Biniamin
    • Jacob (father), Rachel (mother)
  6. Mitchell Islam - Wikipedia

    en.wikipedia.org › wiki › Mitchell_Islam

    Mitchell Islam (born January 24, 1990) is a Canadian former competitive ice dancer.He teamed up with partner Alexandra Paul in 2009. They are the 2010 World Junior silver medalists, 2013 Nebelhorn Trophy bronze medalists, and three-time Canadian national bronze medalists (2011, 2014, 2015).

    • 1993
    • December 15, 2016
    • 1.81 m (5 ft 11 in)
    • Barrie SC, Gadbois Centre, Detroit Skating Club
  7. Format:Femei importante în Islam - Wikipedia

    ro.wikipedia.org › wiki › Format:Femei_importante_în

    Gestionarea vizibilității formatului. Folosește { {Femei importante în Islam|stare=pliată}} sau { {Femei importante în Islam|stare=nepliată}} pentru exemplificarea stării formatului: ascuns sau vizibil. Folosește { {Femei importante în Islam|stare=autopliabilă}} pentru a ascunde formatul numai dacă mai este un alt format de același ...

  8. Dangerous Religious Ideas: The Deep Roots of Self-Critical ...

    www.amazon.com › Dangerous-Religious-Ideas-Self

    Dangerous Religious Ideas: The Deep Roots of Self-Critical Faith in Judaism, Christianity, and Islam [Mikva, Rachel S.] on Amazon.com. *FREE* shipping on qualifying offers.

    • Hardcover
    • Rachel S. Mikva
  9. Moses - Simple English Wikipedia, the free encyclopedia

    simple.wikipedia.org › wiki › Moses
    • Early Life
    • The Burning Bush
    • Moses and The Pharaoh
    • Journey in The Wilderness
    • Later Life
    • The Historical Moses
    • Criticism
    • Other Websites

    Moses was born of the Levi tribe. The new Pharaoh, afraid of the ever-growing Israelite population, ordered every new-born Hebrew boy to be thrown into the Nile River, but let every girl live. Moses' mother Jochebed gave birth and kept him hidden for three months from Pharaoh's soldiers. When she could no longer keep him hidden, she fashioned a basket lined with tar and pitch, and placed him in the reeds along the riverbank, while his sister Miriam kept watch from a distance. A princess, one of pharaoh's daughters, went down to the Nile to bathe. There she discovered a crying baby and noticed he was a Hebrew child. Joining the attendants, Moses' sister offered to find a Hebrew woman to nurse the baby for the princess, who agreed. Bringing Moses' real mother, the princess asked her to be the baby's wet nurse, for which she was paid. When the child grew older, she took him to pharaoh's daughter, who named him Moses, saying, "I drew him out of the water." Moses grew up a privileged mem...

    Moses fled to Midian, where he married Jethro's daughter, Zipora. Zipora had two sons. The old Pharaoh died and the Israelites cried loudly. God heard him. One day Moses was tending his father-in-law, Jethro's, sheep and came to Mount Horeb. God's angel made a bush burn with fire, but it did not burn up. When he came nearer, God spoke to him and ordered him to remove his shoes as he was on holy land. God commanded him to be a leader for the Israelites and bring them out of Egypt. At first Moses did not want to do it and said that he was not good with words, but God commanded him and gave Aaron, his brother, to speak for him. Moses returned to Egypt and told the elders what happened.

    Moses then went to the Pharaohand asked him to let the Israelites go. However the Pharaoh did not agree. Finally God inflicted ten plagues upon the Egyptians before Pharaoh agreed to release the Israelites. The last plague was the killing of all first-born, both human and animals. However, to save the Israelites, they were instructed to mark their doors with blood from a lamb, so that the avenging angel would see it and know to "pass over" that house. The Pharaoh finally decided to let the Israelites go who then migrated in large numbers from Egypt. The Pharaoh later changed his mind and followed Moses and his people with an army to attack them. But Moses made the Red Seato part and give way for Israelites to pass. The Israelites were safe but the Pharaoh's army was destroyed.

    Moses led the Israelites through the wilderness, and God gave them manna and quails to eat, and water from rocks to drink. He also caused the Amalekites to lose in a battle. When Moses came to Mount Sinai, he went up to receive the Ten Commandmentsand other laws from God. The Ten Commandments were written by God on two tablets. God also told him the instructions of the priests' duties. Moses was up the mountain for forty days and forty nights. When the people waited for Moses and did not find him, they made Aaron, his brother, make a calf out of gold and worshiped it. God warned Moses about it, and when Moses came down and saw what they did, he was so angry that the tablets fell and they smashed into pieces. The people of Levi tribes are commanded to kill people who worshiped the calf. Later on Moses asked God to forgive the people. God wrote for Moses two more tablets, and put them in the Ark. Moses also asked craftsmen to make the Tabernacle as God wanted. To some people, Moses is...

    While the Israelites were wandering around the wilderness, Moses was the one to whom God spoke. However, the people kept complaining about the hardships. God instructed Moses to send twelve spies to scout the land God is giving to them; however some of them became afraid because the people living there looked stronger and more powerful than they. They told the others not to go there. Only Joshua, son of Nun, and Caleb, son of Jephunneh, reported the truth as God wanted. God decided because of this that the Israelites would wander forty years in the wilderness, and every one except Joshua and Caleb from that generation would die without seeing the promised land. God gave many laws to the Israelites through Moses. Moses made Joshua take over him before he died. Moses died before he reached Canaan, the land God was leading his people to. He was 120 years old when he died. Today Jews around the world follow the laws of the Ten Commandments and the Torah that God gave to them through Mos...

    The Bible, the Torah, and the Quran have references to a person called Moses in them. The name they give to the person, varies. Other people also have written about Moses. These include Tacitus and Strabo. It is not known how much these descriptions have taken from earlier sources, which may now have been lost. No other written records from countries such as Egypt or Assyria have been found, that are from before about 850 BCE and that tell about the stories of the Bible or its main characters. There is no known physical evidence (such as pottery shards or stone tablets) to say that Moses' really existed.Pharaohs have ordered the destruction of records that put them into a bad light. Several cartouches from monuments have also been destroyed in different epochs of Ancient Egyptian history. It looks like the story written about Moses in the Bible has two different sources. There were two groups of people who told the story. The two stories were passed on separately. Only later were th...

    According to the Torah, Moses ordered the death penalty for many offences. He also had defeated enemies killed. Jews, Christians and Muslimsconsider him to be a holy figure. For this reason, criticism of these passages of the Hebrew Bible has been left to others. In the late eighteenth century, for example, the deist Thomas Paine commented at length on Moses' Laws in The Age of Reason. Paine also gave his view that "the character of Moses, as stated in the Bible, is the most horrid that can be imagined", giving the story at Numbers 31:13-18 as an example. In the nineteenth century the agnostic Robert G. Ingersoll wrote "...that all the ignorant, infamous, heartless, hideous things recorded in the 'inspired' Pentateuch are not the words of God, but simply 'Some Mistakes of Moses'". In the 2000s, the atheist Richard Dawkinsreferring to the same passage like Paine, concluded, "No, Moses was not a great role model for modern moralists."

    This article incorporates text from a publication now in the public domain: "Moses". Jewish Encyclopedia. 1901–1906. Cite has empty unknown parameter: |HIDE_PARAMETER= (help)CS1 maint: ref=harv (link) 1. The Geography, Book XVI, Chapter IIThe entire context of the cited chapter of Strabo's work

  10. Islam - Wikipedia

    ro.wikipedia.org › wiki › Islam
    • Etimologie
    • Precizări Terminologice
    • Izvoare Principale
    • Dogmă și credință
    • Organizare
    • Legea Islamică
    • Ramuri Ale Islamului
    • Sufismul Sau Mistica Islamică
    • Critica Islamului
    • Interzicerea Islamului

    Islam (ar.:اسلام islam) și musulman (ar.: مسلم muslim) sunt două derivate, primul, nume de acțiune, al doilea, participiu activ, de la verbul أسلم aslama "a se supune", așadar sensul lor fiind de "supunere", respectiv de "supus", subînțelegându-se, față de Dumnezeu. Verbul aslama este derivat de la rădăcina slm care are sensul de "integritate", "desăvârșire", "sănătate", "pace", "tihnă" etc. Un cuvânt derivat de la aceeași rădăcină سلام salām "pace", "tihnă", "mântuire" este folosit de musulmani în formula de salut السلام عليكم as-salāmu 'alaikum (pacea/mântuirea fie asupra ta). De aici, o altă interpretare dată termenului "islam" ar fi aceea de "aflare a păcii întru Dumnezeu".

    Având în vedere desele confuzii între diverșii termeni care au legătură cu islamul, sunt necesare următoarele precizări terminologice: 1. Islam- religia islamică sau musulmană; 2. Ummah - comunitatea islamică formată din totalitatea musulmanilor; 3. Islamism - termen inventat de Voltaire, care, în definiția sa contemporană, se referă la versiunea radical extremistă a islamului politic. De foarte multe ori în mass media, islamul este confundat cu islamismul; 4. Mahomedanism -termen învechit prin care era desemnată religia islamică, ieșit din uz; 5. Islamolog -specialist în islam; 6. Islamologie -știința care se ocupă cu studierea islamului; 7. Islamist - musulman fundamentalist care propagă politica radicală bazată numai pe Coran.

    Coranul

    Coranul (în arabă : Qur'an) este cartea sfântă a islamului. În original se numește قرآن și înseamnă "recitare". Deși este numit "carte", când un musulman se referă la Coran, se referă la text, la cuvinte, nu la lucrarea tipărită. Coranul a fost păstrat de-a lungul timpului prin memorarea întregului text, cuvânt cu cuvânt. Coranul a fost revelat, conform tradiției islamice, profetului Muhammad de către îngerul Gabriel (Gavriil; ar.: Ğibrīl) în numeroase ocazii între anii 610 și moartea lui Muh...

    Sunna

    A doua sursă a legii islamice, după Coran, este Sunna. Sunna (ar.: سنة sunna “conduită”, în cazul de față, conduita profetului Muhammad) se constituie din spusele și faptele profetului Muhammad, așa cum sunt ele cuprinse în hadīth-uri (termen redat prin "tradiții") pe care se bazează jurisconsulții și teologii pentru a preciza mai bine conținutul legii islamice, izvorâtă din Coran. Sunna cuprinde spusele profetului Muhammadși faptele acestuia și ale unora dintre însoțitorii săi, pe care le-a...

    Musulmanii consideră că Dumnezeu (în arabă اﷲ) a revelat în mod direct cuvântul Său către omenire prin Muhammad (circa 570–632) și alți profeți, printre care Adam, Avraam, Moise și Iisus. Baza credinței islamice se găsește în shahādatān ("două mărturii"): lā ilāhā illā-llāhu; muhammadur-rasūlu-llāhi — "Nu există (dumne)zeu în afară de Dumnezeu; iar Muhammad este trimisul lui Dumnezeu". Pentru a deveni musulman, o persoană trebuie să recite și să creadă aceste cuvinte. Sunniții privesc această formulă ca pe unul din cei Cinci stâlpi ai islamului. Musulmanii consideră că principala înregistrare scrisă a revelației către omenire este Coranul, pe care îl consideră perfect, reprezentând revelația finală a lui Dumnezeu. Musulmanii cred că părți ale Bibliei și ale Torei au fost pierdute, interpretate greșit sau distorsionate de credincioși. Din această perspectivă, Coranul este văzut ca o corectură adusă cărților sfinte iudaice și creștine. Musulmanii susțin că islamul conține în esență ac...

    Autoritate religioasă

    Există o autoritate care să decidă dacă o persoană este acceptată sau eliminată din comunitatea de credincioși, cunoscută ca Ummah. Islamul este deschis pentru oricine, indiferent de rasă, vârstă, sex sau credințe anterioare. Nu este nevoie decât de credință în valorile centrale ale islamului. Această condiție se îndeplinește făcând mărturia de credință, fără de care o persoană nu poate intra în islam.

    Shari'a (ar.: šarī‘a "calea cea bună", avea în preislam sensul de "cărare ce duce la o oază", așadar singura cărare care-i garanta viața celui ce-o urma) este legea islamică ce cuprinde totalitatea poruncilor lui Dumnezeu, așa cum au fost ele păstrate în Coran și în Sunna (Cutuma, bazată pe hadīth-uri) sau deduse, uneori, prin alte mijloace (vezi mai jos "Ramurile islamului"). Erudiții musulmani au elaborat o știință numită fiqh(jurisprudența islamică) referitoare la shari'a prin care se încearcă găsirea unor răspunsuri la toate problemele vieții, de la cele mai simple și banale, legate de cotidian, până la cele mai complicate, legate de doctrină. Legea se referă la cei "Cinci Stâlpi" ai islamului, la dogmă, la dreptul privat, la dreptul penal, la viața socială, familială, la interdicții alimentare, la impunerea unei anumite vestimentații (mai ales în cazul femeilor) etc. Legea islamică se bazează pe cinci postulate care guvernează întreaga viață a unui musulman: 1. datoria obligato...

    Marea schismă islamică din anii 655-661 pricinuită de luptele pentru conducerea califatului, numită în izvoarele islamice “Marea discordie”, stă la originea împărțirii musulmanilor în: sunniți (90% dintre musulmani), kharigiți (0,2%) și șiiți (9,8%), dintre care 80% se află în Iran. Din aceste ramuri principale derivă aproximativ douăzeci de subramuri. Această divizare are la bază, în principiu, ponderea acordată în dreptul canonic (ar.: فقه fiqh) următoarelor surse: Coranul, Tradiția profetului Muhammad (sunna), reflecția și consensul. În funcție de această pondere se constituie școlile juridice din islam: cele patru școli juridice sau rituri ale sunnismului (malekit, hanefit, șafeit și hanbalit), legislația șiită (jaʽfarită sau duodecimană, ismaelită și zaydită) și cea ibadită.

    Sufismul (ar.: تصوف tasawwuf) sau mistica islamică este o practică spirituală prin care se încearcă ajungerea la cunoașterea divinității nemijlocit, nu numai prin intermediul revelației coranice. Scopul final al unui sufit este anihilarea sinelui prin unirea acestuia cu Dumnezeu. Renunțând, încet,încet la lumea materială, el merge pe calea (ar.: طريقة tarīqa) pe care și-o alege, nedorind nimic altceva decât de a-și dărui întreaga dragoste lui Dumnezeu, necondiționat, neașteptând nici o răsplată pe lumea aceasta sau pe cealaltă. La începuturile misticii islamice, la Basra, în Irakul de astăzi, mistica Rabi'a (721 – 801) alerga pe străzi, într-o mână cu un tăciune aprins ca să dea foc raiului, iar în cealaltă cu o cofă de apă să stingă iadul, astfel ca să nu mai poată fi preocupată de nimic altceva decât de Dumnezeu în sine, de dragostea care o unea cu Dumnezeu. Sufiții – care au cunoscut de-a lungul istoriei islamului câteva sute de grupări – sunt deasupra oricărei împărțiri doctrina...

    Religia islamică a fost criticată, în primul rând, de către creștini care l-au considerat o erezie. Unul din primele astfel de atacuri îl întreprinde Ioan Damaschinul în lucrarea Perì hairéseōn("Despre erezie"). Printre cele mai importante teme ale criticii islamului se situează: moralitatea vieții lui Mahomed, presupusele contradicții din Coran, respectarea drepturilor omului și condiția femeiiîn statele islamice, dar și radicalismul religios al învățăturilor islamice care susțin conversia necredincioșilor prin Jihad (război sfânt) și moartea pentru încercarea de renunțare la religie.

    În Angola, islamul este catalogat ca sectă periculoasăși este interzis prin lege. În urma acestei hotărâri luate în 2013 au fost închise și demolate 78 de moschei.

  11. People also search for