Yahoo Web Search

  1. About 12,200 search results
  1. en.wikipedia.org › wiki › Lionel_MessiLionel Messi - Wikipedia

    Lionel Andrés Messi (Spanish pronunciation: [ljoˈnel anˈdɾes ˈmesi] (); born 24 June 1987), also known as Leo Messi, is an Argentine professional footballer who plays as a forward for Ligue 1 club Paris Saint-Germain and captains the Argentina national team.

  2. ro.wikipedia.org › wiki › UcrainaUcraina - Wikipedia

    Ucraina (în ucraineană Україна, transliterat: Ukraïna, AFI /Ukra'jina) este o țară în Europa Orientală. Are frontieră cu Rusia - în nord-est, Belarus - în nord, Polonia, Slovacia și Ungaria - în vest, România și Republica Moldova - la sud-vest, Marea Neagră și Marea Azov - la sud. Capitala Ucrainei este orașul Kiev.

    • 6%
    • Hovârla (2.061 m)
  3. rm.wikipedia.org › wiki › AlbaniaAlbania - Wikipedia

    • Geografia
    • Natira Ed Ambient
    • Populaziun
    • Istorgia
    • Stadi E Politica
    • Segirezza
    • Sutdivisiun Administrativa
    • Economia
    • Traffic
    • Cultura

    Survista

    Cun sia surfatscha da 28 748 kilometers quadrat è l’Albania in pau pli pitschna che la Belgia; il pajais dumbra 2,8 milliuns abitants. La costa da l’Albania a l’Adria ed a la Mar Ionicaha ina lunghezza da 362 km. Al lieu il pli stretg da l’Adria – la Via d’Otranto – è quella situada be 73 kilometers davent da l’Italia, e sper il vitg Ksamil be 2 kilometers davent da l’insla greca Corfu. A la costa èn situadas numerusas rivas natiralas da sablun e sablun grop. Enconuschents lieus da vacanzas f...

    Spazis natirals

    Radund la mesadad dal territori statal da l’Albania furma territori muntagnard situà sur 600 m s.m. Ina pitschna part da quel èn regiuns d’auta muntogna. Dal Lai da Scutari en il nord fin Vlora en il sid tanschan per lung da la costa terrens alluvials ch’han per part ina ladezza da be paucs kilometers e che s’extendan en l’Albania Centrala a la vasta planira Myzeqe. A la costa sa chattan numerusas lagunas e territoris umids. Be las vals, las regiuns collinusas, parts da la planira da costa ed...

    Auas

    Tut ils gronds flums da l’Albania sbuccan en l’Adria. Cun ina lunghezza da 282 kilometers è il Drin il pli lung flum dal pajais. Il Drin Nair nascha en il Lai d’Ohrid. Sper Kukës en l’Albania dal Nord s’unescha quel cun il Drin Alv che vegn nà dal Cosovo. Il Drin (unì) curra alura en direcziun vest tras plirs lais da fermada e sbucca sper Shkodra en la Buna. Ils ulteriurs gronds flums da l’Albania Mat, Shkumbin, Seman cun Devoll e Vjosa culan pli u main a moda directa vers vest en direcziun d...

    L’Albania dispona d’ina ritga varietad da las spezias e cumbatta a medem temp cunter ina retscha da problems da l’ambient sco surpasculaziun, runcadas illegalas, fraud da chatscha e pestga. L’onn 2002 sa chattavan 3,6 % da la surfatscha dal pajais sut protecziun da l’ambient, il 2010 eran quai 9,9 %. Il pajais è situà en ina regiun segnada da bleras spezias, en la quala surtut la multifariadad da las plantas dat en egl. La flora albanaisa dumbra 3221 spezias. Da quai èn 489 spezias endemicas sin la Peninsla dal Balcane 40 spezias cumparan be en l’Albania. A la costa creschan palmas, oranschers e citroners. Las valladas tagliadas dals flums profund en la muntogna vegnan dominadas da nuschers e mandlers. En ils guauds en il nord creschan tranter auter pigns, aviez, ruvers, faus ed ischis. Caracteristics èn ils guauds da ruver che furman radund in tschintgavel da tut ils guauds da l’Albania. En il sid pli chaud ed a la costa creschan surtut pinias, tigls ed ulivers. La macchia è derasa...

    Tenor la dumbraziun dal pievel dal 2011 dumbrava l’Albania 2 800 138 abitants. Quai correspunda ad ina diminuziun da la populaziun da bundant 8 % en congual cun il 2001, surtut pervi dad emigraziuns. Il ministeri da l’intern ha communitgà il 2015 che bundant 4,4 milliuns persunas sajan registradas en ils registers dal stadi civil da l’Albania. Da quels vivia però ina fitg gronda part a l’exteriur. Cumbain ch’ils process d’urbanisaziun ed industrialisaziun han cumenzà en l’èra communistica, ha la maioritad dals Albanais vivì avant il 1990 sin la champagna. Quai caracterisescha fin oz la mentalitad da blers umans, pertge che la gronda part dals abitants da las citads han anc adina stretgs parents che vivan da la puraria pitschna. La burgaisia tradiziunala ha adina be pudì sa far valair en l’Albania a l’ur. Ina cultura burgaisa moderna existiva a l’entschatta dal 20avel tschientaner be a Shkodra, Korça, Durrës, Berat e Gjirokastra. Ils onns 1920 è vegnida vitiers la nova chapitala Tira...

    Emprims fastizs da colonisaziun umana sin territori statal da l’Albania odierna derivan d’avant radund 100 000 onns. Ca. vers 1000 a.C. han ils Illirs colonisà il Balcan dal Vest. Ad intginas stirpas èsi reussì da fundar reginavels, sco per exempel quel dals Labeats ch’ha existì tranter 380 e 168 a.C. Citads residenzialas eran Skodra (Shkodra) e Rhizon (Risan). Suenter las Guerras illiricas è il Balcan dal Vest vegnì a la fin dal terz tschientaner a.C. sut influenza romana e la romanisaziun dals Illirs ha cumenzà. Cun la spartiziun da l’Imperi romanl’onn 395 s.C. è l’Albania odierna vegnida sut domini bizantin. L’onn 591 èn ils Slavs penetrads nà dal nord en il territori ed igl èn suandadas sblundregiadas da l’entir Balcan. Tranter 880 e 1018 han l’Albania Centrala ed Albania dal Sid fatg part dal Reginavel bulgar. L’onn 1081 èn ils Normans penetrads en l’Albania che steva sut domini bizantin. Suenter il declin da l’Imperi bizantin en consequenza da la Quarta Cruschada (1204) è il t...

    Constituziun

    L’Albania furma ina republica parlamentara. Legislatur è il Kuvendi i Shqipërisë cun ses 140 deputads che vegnan elegids mintga quatter onns. Schef da stadi è il president che vegn elegì dal parlament per tschintg onns. La regenza ch’è responsabla visavi il parlament vegn manada dal primminister. L’onn 2000 ha l’Albania installà in tribunal constituziunal, il qual è sa cumprovà en las crisas politicas da l’ultim temp sco factur stabilisant. La constituziun ch’è actualmain en vigur è vegnida a...

    Elecziuns e partidas

    Il dretg d’eleger da las dunnas è vegnì introducì en l’Albania l’onn 1920.Durant l’èra communistica era be ina partida admessa a las elecziuns. Il 1991 han gì lieu las emprimas elecziun libras cun pliras partidas. Fin il 2009 èn las elecziuns stadas segnadas d’irregularitads, dapi lura è la situaziun sa stabilisada. La politica vegn surtut dominada da la Partida democratica da l’Albania e da la Partida socialistica da l’Albania che furman las duas partidas las pli grondas dal pajais.

    Dretgs umans e democrazia

    Dapi il 1993 enconuscha l’Albania ina lescha cun libertads fundamentalas e dretgs umans. Tenor Amnesty Internationalèn las structuras da famiglia però anc fitg patriarcalas e segnadas da violenza cunter dunnas (situaziun dal 2013). Daspera furma er la discriminaziun da Roma in problem. En l’index da democrazia na vala l’Albania dapi il 2014 betg pli sco democrazia incumpletta, mabain sco reschim ibrid.

    Militar

    La Republica da l’Albania posseda dapi il 1912 in’atgna armada. Il 1939 è il stadi albanais vegnì schlià en rom da la Segunda Guerra mundiala ed uschia er las forzas armadas. A medem temp èn però sa furmads en il pajais differents moviments da resistenza; il pli ferm e popular era quel sut Enver Hoxha, il dictatur da pli tard. Vers la fin da la guerra il november 1944 dumbravan ils partisans communistics radund 70 000 umens, quai che correspundeva da lez temp a ca. 7 % da la populaziun da l’A...

    Polizia, giustia e criminalitad

    La Policia e Shtetit furma la polizia statala ch’è suttamessa al ministeri da l’intern. Fin il 2017 è la polizia vegnida refurmada da rudent. Surtut en vista ad in’eventuala adesiun a l’Uniun europeica vegnan rinforzadas las mesiras cunter la criminalitad organisada.

    Il territori da la Republica da l’Albania sa divida en 12 qarqe (singular: qark; er numnà prefecturas). Quellas sa dividan da lur vart en 61 bashkia; il nivel da las komuna (vischnancas) han ins abolì il 2015. Cumbain ch’igl èn attribuids als dus nivels administrativs diversas incumbensas d’atgna administraziun, vegn il pajais anc adina regì a moda fermamain centralistica nà da la chapitala Tirana. La regenza elegia per mintga qark in prefect che surveglia al lieu las autoritads localas. Ultra da quai exequescha el incumbensas administrativas localas che n’èn betg vegnidas delegadas a las autoritads localas.

    L’Albania sa chatta en in process da transfurmaziun da l’economia planisada socialistica d’antruras a l’economia da martgà averta. Suenter grevas crisas ils onns 1990 è la situaziun sa meglierada. Bleras interpresas statalas han ins privatisà, las cundiziuns da basa giuridicas èn vegnidas meglieradas e las pajas èn creschidas. Il sectur turistic ha purtà dapli entradas e l’infrastructura è vegnida modernisada. Malgrà quests svilups datti vinavant problems structurals vaira gronds. La quota da dischoccupads è vaira auta ed anc adina vala il pajais sco in dals pli povers da l’Europa. In dals pli gronds problems furma l’infrastructura manglusa en regiuns ruralas; perquai bandunan blers lur vitgs e van a star en la citad u emigreschan a l’exteriur. Il 2015 sa cumponiva il product naziunal brut da 21,4 % agricultura, 19,4 % industria e 59,2 % servetschs; il medem onn eran però anc activs en l’agricultura 58 % da las persunas activas, en l’industria 15 % ed en ils servetschs 27 %. En il G...

    Rait da vias

    Las emprimas vias modernas en l’Albania èn vegnidas erigidas tranter il 1939 ed il 1942 dals occupants talians. Sut domini communistic n’han ins alura strusch sviluppà vinavant la rait da vias. Ins ha però er tegnì bass il basegn – fin il 1990 n’era il possess d’automobils betg admess a privats. Las cundiziuns sin via èn per gronda part anc adina nauschas, ma cun agid dal patg da stabilitad dal Balcan han intginas vias da transit gia pudì vegnir sanadas. L’emprima autostrada dal pajais, la SH...

    Viafier

    Tut las lingias da viafier dal pajais èn vegnidas construidas suenter la Segunda Guerra mundiala, savens en furma da «lavur voluntara» da la populaziun u da students. Il 2013 dumbrava la rait da viafier 346 kilometers, 101 kilometers pli pauc che la mesadad dals onns 1990. Il 2016 eran en funcziun las lingias Durrës–Kashar, Durrës–Elbasan–Librazhd, Durrës–Shkodra e Durrës–Fier. Pervi da la liberalisaziun dal traffic privat suenter il 1990 e l’extensiun da la rait da vias ha la viafier da cumb...

    Navigaziun

    A Durrës a la Mar Adriatica sa chatta il pli impurtant port da l’Albania. Impurtants ports pli pitschens sa chattan a Shëngjin, Vlora e Saranda. Da Durrës u Vlora existan colliaziuns da navs-fera a Brindisi, Bari, Ancona, Triest e Venezia en l’Italia; Saranda en l’Albania dal Sid sa lascha cuntanscher cun la navetta nà da Corfu.

    L’Albania è segnada d’ina cultura ritga da fassettas, la quala ha percurrì dapi l’independenza da l’Imperi osmanic(1912) in svilup fitg vast. Pervi da l’isolaziun relativa dal pajais ha la cultura pli u main pudì mantegnair sur ils tschientaners sias atgnadads tipicas. Ils Albanais en l’Albania, il Cosovo, la Macedonia dal Nord, la Serbia ed il Montenegrodisponan d’ina cultura communabla, la quala è sa sviluppada fermamain dapi che la tenda da fier è crudada.

    • republica parlamentara
    • albanais
  4. en.wikipedia.org › wiki › ŠumadijaŠumadija - Wikipedia

    Šumadija ( pronounced [ʃumǎdija], Serbian Cyrillic: Шумадија) is a geographical region in the central part of Serbia. The area used to be heavily covered with forests, hence the name (from šuma 'forest'). The city of Kragujevac is the administrative center of the Šumadija District in the Šumadija and Western Serbia statistical region.

    • cca. 850,000 (excl. Belgrade)
    • Kragujevac
    • Cadru Istoric
    • Regele Ștefan I
    • Evul Mediu Timpuriu
    • Evul Mediu
    • Dezintegrarea
    • Urmări

    Ungurii au cucerit Bazinului Panonic la sfârșitul secolului al IX-lea și începutul celui de-al X-lea. Societatea maghiară veche se paza pe familiile patriarhale. Mai multe familii formau un clan, care erau unite la rândul lor în triburi. Triburile formau o confederație. Confederația triburilor maghiare erau conduse la mijlocul secolului al X-lea în mod oficial de un urmaș al lui Árpád (considerata „descălecătorul” Bazinului Panonic), dar în fapt nu exista nicio autoritate centralizată. Chiar mai înainte de sosirea lor în Europa Centrală, lansarea de raiduri împotriva popoarelor învecinate a fost o sursă importantă de venituri pentru maghiari. După ocuparea Bazinului Panonic, expedițiile lor de jaf au vizat în principal statele succesoare ale Imperiului Carolingian. Această „epocă a aventurilor”, așa cum este denumită eufemistic în istoriografia maghiară, s-a sfârșit brusc, odată cu victoria armatelor conduse de viitorul împărat roman Otto I în bătălia de la Lechfeld din 955 Împăratu...

    Ștefan a fost încoronat primul rege al Ungariei pe 25 decembrie 1000 sau pe 1 ianuarie 1001. El și-a consolidat domnia prin acțiuni militare încununate de succes împotriva liderilor semiindependenți locali, inclusiv împotriva unchiului său Gyula (probabil lider al Transilvaniei). Puterea noului regat a fost dovedită în 1030, când a respins invazia împăratului Conrad al II-lea. Regatul era apărat de fortărețe construite din pământ și bușteni, uneori din piatră, dar și de zone inundate, numite „gyepü”, lăsate intenționat nelocuite pentru scopuri defensive. La scurtă vreme după încoronare, Ștefan I a început să-și organizeze regatul după modelul monarhiilor din Europa Occidentală . El a fondat o serie de dioceze și cel puțin o arhiepiscopie (cea de la Esztergom). De asemenea, a fost ctitorul unor mănăstiri benedictine și a hotărât ca la fiecare zece sate să fie construită o biserică parohială. Legile emise în timpul domniei sale au vizat adoptarea, chiar forțată, a creștinismului și a...

    Revoltele păgânilor, războaiele și consolidarea regatului

    Regele Ștefan I i-a supraviețuit singurului său fiu care a atins maturitatea, Emeric și a murit fără urmași, ceea ce a provocat o criză care a durat aproape patru decenii. Regele, care a considerat că propriul văr, Vazul, nu era potrivit pentru a-i fi urmaș, l-a numit pe nepotul de soră, venețiaul Petru Orseolo, ca moștenitor al coroanei. Vazul a fost orbit, cei trei fii ai săi au fost exilați, iar Petru Orseolo s-a suit pe tronul Ungariei fără probleme în 1038. Noul rege a adus la curte nobi...

    Colonizarea și expansiunea teritorială

    Ștefan al II-lea a purtat mai multe războaie împotriva Veneției, Imperiului Bizantin și a altor vecini, fiind învins sau obținând victorii lipsite de valoare.. În timpul domniei sale sunt menționați pentru prima oară secuii, care au participat în 1116 la unul dintre primele sale campanii militare împotriva pecenegilor. Ștefan al II-lea a murit fără urmași și a fost succedat la tron de vărul său orbit de Coloman, Béla al II-lea. În timpul domniei lui Béla, regatul a fost administrat de soția l...

    Epoca Bulelor de Aur

    Fiul și succesorul lui Béla al III-lea, Emeric (Imre) a trebuit să facă față cel puțin la trei revolte provocate de fratele său mai tânăr, Andrei. Mai mult, cruciații celei de-a patra cruciade, incitați de dogele Veneției Enrico Dandolo, au cucerit Zadarul din Dalmația în 1202. Imre a fost urmat pe tron de fiul său minor Ladislau al III-lea. Regele minor a murit doar după un an, iar unchiul său, Andrei al II-lea. El avea să spună că „cea mai bună măsură a unei cesiuni regale este incomensurab...

    Ultimii regi ai dinastiei Árpád

    După ce s-a reîntors în regat după retragerea mongolilor, Béla al IV-lea și-a dat seama că reconstrucția regatului are nevoie de tot sprijinul intern și a abandonat încercările de recuperarea ale pământurilor regale cedate de înaintașul său. Mai mult chiar, el a oferit noi proprietăți sprijinitorilor să și le-a permis să-și construiască castele din piatră, care să reziste la asedii îndelungate. El a inițiat un nou val de colonizare, care a dus la venirea în regat a „oaspeților” germani moravi...

    Anarhia

    Andrei al III-lea, ultimul membru al Dinastiei Arpadiene a murit pe 14 ianuarie 1301. Moartea lui a făcut ca o serie de magnați care câștigaseră de-a lungul timpului un statut de autonomie față de monarh să-și consolideze pozițiile. Ei au ocupat castelele regale dintr-o serie de comitate și au început să formeze „provincii independente”, unde puteau rămâne doar cei care acceptau supremația magnaților. De exemplu, Matei Csák al III-lea și-a impus dominația asupra a 14 comitate care azi formeaz...

    Casa de Anjou

    Carol I a fost arhitectul unei structuri centralizate a puterii în primele decenii ale secolului al XIV-lea. Plecând de la concepția conform căreia cuvântul regal are putere de rege, el nu a convocat niciodată Dieta. Pentru a-și asigura sprijinul nobilimii mărunte, el a cedat o serie de moșii confiscate de la magnați celor care i-au fost credincioși, făcându-i dependenți de veniturile pământurilor și castelelor, stăpânite doar temporar. Acest sistem a propulsat în timpul domniei sale o serie...

    După moartea lui Ludovic, facțiunile rivale ale nobililor maghiari au ales simultan doi regi: Ioan I Zápolya (1526–1540) și Ferdinand I de Habsburg (1526–1564). Fiecare și-a proclamat suveranitatea asupra întregii țări, dar niciunul nu a avut suficiente resurse pentru a-și elimina rivalul. Zápolya, care îndeplinise funcția de guvernator militar al Transilvaniei, a fost recunoscut de către sultan în schimbul statutului de vasal. În plus, nobilimea măruntă îl sprijinea pe localnicul Zápolya și nu pe străinul Ferdinand. Ferdinand în schimb se bucura de sprijinul magnaților din vestul Regatului Ungariei. Ei au sperat că noul rege ar fi putut să obțină sprijinul fratelui lui, Carol Quintul, pentru continuarea cu succes a luptei împotriva otomanilor. În 1538 George Martinuzzi, consilierul lui Zápolya, a negociat tratatul de la Nagyvárad dintre cei doi rivali. Principala prevedere a acestui tratat viza urcarea pe tronul unei Ungarii reunificate a lui Ferdinand după moartea lui Zápolya, car...

    Regatul Ungariei a dispărut de pe harta politică a Europei, pe ruinele sale apărând Ungaria Regală, Regatul Ungariei Răsăritene (predecesorul Principatul Transilvaniei), restul teritoriilor intrând pentru o lungă perioadă de timp sub controlul Imperiului Otoman.

  5. 5 days ago · It is the traditional centre of the densely-forested Bosanska Krajina region of northwestern Bosnia. According to the 2013 census [update] , the city proper has a population of 138,963, while its administrative area comprises a total of 185,042 inhabitants.

  6. A znate li kako je kod nas, u Grčkoj? Na putokazima (ne samo na autoputevima) nego uopšte, pa i na tablama sa uličnim imenima: prvo krupnijim slovima naziv na grčkom, a ispod toga sitnijim – engleska transkripcija tog naziva (ali čak ni te transkrpipcije nema baš svuda).

  1. People also search for