Yahoo Web Search

  1. About 38,000 search results
  1. Following Roman withdrawal from the province of Dacia at the end of the 3rd century, the name of the Roman region was changed to Dacia Aureliana, and (later Dacia Ripensis) spread over most of what is now called Serbia and Bulgaria, and an undetermined number of Romanized Dacians were settled there.

  2. Serbia Central: 5.466.009 habitantes. Voivodina: 2.031.992 habitantes. República de Serbia (sin Kosovo): 7.498.001 habitantes; Según los datos del The World Factbook publicado por la CIA en 2009, los datos relativos a Serbia y Kosovo son los siguientes (estimaciones de 2009): [105] República de Serbia (sin Kosovo): 7.379.339 habitantes

  3. People also ask

    Are there any Romanians or Serbs in Serbia?

    When did Serbia start recognizing the Romanian identity?

    How many Romanians live in Banat, Serbia?

    What was the border of Serbia before 1833?

  4. Subcategorii. Această categorie conține următoarele 26 de subcategorii, dintr-un total de 26. Cioturi Serbia ‎ (3 C, 38 P) Formate Serbia ‎ (2 C, 11 P) Liste legate de Serbia ‎ (4 P)

  5. ast.wikipedia.org › wiki › SerbiaSerbia - Wikipedia

    La República de Serbia, (en serbiu: Република Србија o Republika Srbija), ye un Estáu Soberanu constituyíu n'Estáu social y democráticu de Drechu gobernáu baxo'l sistema de República parllamentaria.

    • Република Србија, Republika Srbija, República de Serbia
    • Belgráu
  6. ro.wikipedia.org › wiki › VoivodinaVoivodina - Wikipedia

    • Alte Denumiri
    • Istorie
    • Politică
    • Districte
    • Geografie
    • Demografie
    • Economie
    • Români în Voivodina
    • Vezi și
    • Bibliografie

    în românăProvincia autonomă Voivodina în sârbă Аутономна Покрајина Војводина/Autonomna Pokrajna Vojvodina, în maghiară Vajdaság Autonóm Tartomány, în slovacă Autonómna pokrajina Vojvodina, în croată Autonomna Pokrajina Vojvodina, în ruteană Автономна Покраїна Войводина)

    Teritoriul Voivodinei de astăzi a fost locuit încă din Paleolitic. La sfârșitul secolului I î.Hr. romanii ocupă și încorporează Voivodina în provincia Panonia. Sirmium, oraș roman situat în apropiere Sremska Mitrovica de astăzi, devine centrul administrativ al Panoniei Inferioare. Provincia este abandonată de romani în 395 d.Hr. Slavii se stabilesc în număr mare în Voievodina începând cu secolele V-VI, asimilând populațiile autohtone (traco-daci, iliri, celți). În secolul IX, maghiarii veniți în Panonia împing slavii și românii în Banat și Voivodina, ocupă regiunea și o controlează până în secolul XVI, când teritoriul este ocupat de turci. Voivodina este ocupată de otomani ca urmare a înfrângerii suferite de maghiari la Mohács (1526) și a căderii Banatului (1552). Ocupația otomană este însoțită de o depopulare masivă a zonei. Prin tratatele de pace de la Karlowitz (1699) și Passarowitz (1718), provincia intră sub dominația Imperiului Habsburgic și, ulterior, a Austro-Ungariei. Totuș...

    Coaliția aflată la guvernare în Voivodina este compusă din fracțiunile politice Partidul Democrat, Uniți pentru Voivodina (coaliție constituită din mai multe partide regionaliste sub conducerea Ligii Social Democraților din Voivodina), Alianța Maghiarilor din Voivodina și Mișcarea politică „Forța Serbiei”. Funcția de președinte al guvernului voivodinean este deținută de Boian Paitici (Partidul Democrat), în timp ce președintele parlamentului voivodinean este Egeresi Sándor (Liga Social Democraților din Voivodina).

    Voivodina se învecinează cu Ungaria la nord, România la est, Croația și Bosnia și Herțegovina la vest. Administrativ, se învecinează la sud cu Serbia Centrală pe râurile Sava și Dunăre. Provincia este împărțită în trei regiuni, Banat (regiune care se continuă în România), Bačka și Srem(regiune care se continuă în Croația).

    În urma recensământului din 2011au fost numărați 1,931,809 de locuitori. Populația după grupuri etnice: Statutul Provinciei Autonome Voivodina stipulează faptul că limbile oficiale, egale în drepturi, sunt sârba, maghiara, croata, slovaca, româna și ruteana.

    Voievodina este cea mai bine dezvoltată parte a Serbiei, în special în termeni de agricultură și industria procesării alimentelor, industria metalelor și chimică, industriile materialelor de construcție, a textilelor și altele. Agricultura reprezintă 30% din PIB, iar industria 36 %.

    În Voivodina, locuiesc 34 576 de români, concentrați în 42 de localități. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a primit statut oficial împreună cu grafia latină, după cum se precizează în Statutul Provinciei Autonome Voivodina, Dispoziții Fundamentale, articolul 6: 1. Pe lângă limba sârbă și grafia chirilică, în organele P.A. Voivodina în uz oficial în mod egal sunt și limbile maghiară, slovacă, croată, română și ruteană și grafiile lor, în conformitate cu legea. Astfel, în majoritatea segmentelor societății, poate fi utilizată limba română. Româna este oficială pe teritoriul PAV în localitățile Alibunar, Biserica Albă, Jitiște, Becicherecul Mare, Kovăcița, Cuvin, Plandiște, Sărcia și Sečanj. În comuna Vârșeț româna este oficială în localitățile Voivodinț, Marcovăț, Straja, Jamu Mic, Srediștea Mică, Mesici, Jablanka, Sălcița, Râtișor, Oreșaț și Coștei.

    Dobrescu, Ioan Florentin și Nicoleta Laura - Românii din Serbia, în Geopolitica, nr. 1 (5) / 2005, an IV, vezi pag.11
    Ioan, Gabriel Andrei - Românii din Banatul sârbesc în perioada interbelică, Magazin istoric, Anul XL Nr. 12 (477) December 2006
    Popi, Gligor - Românii din Banatul sârbesc, în Magazin istoric, No. 8, August 2003
    • 21 506 km²
    • Novi Sad
    • Stema Voivodinei
    • UTC+1/+2
    • Istorie
    • Politica Minoritară
    • Administrațiile Centrale și Locale
    • Relații Externe
    • Demografie
    • Educație
    • Cultură
    • Mass Media
    • Religie
    • Uzul Oficial Al Limbii Române

    După Primul Război Mondial, în urma Conferinței de pace de la Paris, Banatul istoric a fost împărțit între Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (RSCS) și România. În 1998, profesorul universitar dr. Gligor Popi estima că în 1921 erau aproape 80 000 de români în Voivodina . Acest cercetător afirmă totodată că circa 50 000 de sârbi și croați au continuat sa trăiască în Banatul românesc după Conferința de Pace de la Paris. Guvernele celor două țări s-au implicat în soluționarea litigiului inițial prin încheierea unor convenții și acorduri reciproce privind românii din RSCS și, respectiv, sârbii și croații din Regatul României. Cu toate că Tratatul de Pace de la Saint-Germain din 10 septembrie 1919prevedea protectoratul internațional al minorităților din RSCS, aceste clauze nu au fost aplicate în mod constant, fiind înregistrate numeroase abuzuri. Datorită conjuncturii care s-a creat după Primul Război Mondial, mulți preoți, învățători, avocați, medici și funcționari (intelectualit...

    Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia, o formă de realizare a autonomiei minoritare în domeniul culturii, învățământului, informării și a uzului oficial al limbii române, îi reprezintă pe toți românii din Serbia, indiferent de denumirile care li se atribuie (români, rumâni sau vlahi). Reprezentanții principalelor partide, asociații și organizații ale românilor din Serbia (Comunitatea Românilor din Serbia din Voivodina, Partidul Democrat al Românilor din Serbia din Timoc, Alianța Românilor din Voivodina, Mișcarea Democratică a Românilor din Serbia din Timoc și Asociația pentru cultura vlahilor-românilor Ariadnae Filum) au semnat și emis la 10 mai 2004 Declarația de la Belgrad, prin care și-au exprimat dorința de a înființa un consiliu național comun pentru minoritatea română de la nord și sud de Dunăre.Acesta și-a început activitatea ca reprezentant al românilor din Voivodina și Valea Timocului în septembrie 2005 (înlocuind vechiul consiliu care era format doa...

    Potrivit unui raport al Consiliului Europei din iulie 2007, cunoscători ai limbii române în administrația executivă sârbă se regăsesc în cinci dintre cele 14 ministere și departamente. Vorbitori de limbă în română se găsesc în peste jumătate din organele provinciale ale executivului sârb. La momentul întocmirii raportului, la nivel local, cunoscători de limbă română angajați în autoguvernările municipale constituiau 33% în Alibunar, 11% în Kovăcița și Vârșeț, 5% în Cuvin, Zitiște și Zrenianin, iar în municipalitățile Biserica Albă, Panciova, Plandiște și Somboraceștia reprezentau sub 5% din numărul total de angajați. Numărul total al angajaților vorbitori de română în autoguvernările municipale se ridica la 91.

    Pe 18 februarie 2005, ministrul afacerilor externe al României de la acea dată, Mihai-Răzvan Ungureanu și omologul său din Uniunea Statală Serbia și Muntenegru (dizolvată ulterior în două state separate, Serbia și Muntenegru), Vuk Draskovici, au inaugurat Consulatul General al României de la Vârșeț. Din 21 august 2006, consul general al României la Vârșeț este Gabriel Nicola.

    Conform recensământului din 2011, în Voivodina locuiesc 25 410 de români.Numărul total al cetățenilor sârbi care s-au declarat români pe întreg teritoriul Serbiei în 2011 a fost de 29 332 iar al celor care s-au declarat vlahi, de 35 330. Conform recensământului din 2002, în Voivodina locuiau 34 576 de români concentrați în 42 de localități, reprezentând 1,50 % din populație. Localitățile cu cele mai mari comunități românești sunt Alibunar, Vârșeț, Panciova, Becicherecul Mare, Covăcița, Jitiște, Cuvin, Apatin, Biserica Albă, Plandiște și Novi Sad. Potrivit aceleiași surse, 29 512 de cetățeni au declarat limba română ca limbă maternă (1,45 %). Astfel, limba română este a patra limbă în funcție de numărul de vorbitori, după sârbă, maghiară și slovacă. Din punct de vedere demografic, populația română din Voivodina a variat la diferitele recensăminte desfășurate din 1880 până în prezent, după cum urmează: 1. Note: 1. Datele înregistrate între 1880 și 1910 includ așezările Tompa, Kelebia,...

    Provincia Autonomă Voivodina se îngrijește de asigurarea condițiilor pentru ca instruirea membrilor altor națiuni și naționalității (decât cea sârbă) să se desfășoare și în limbile lor, în conformitate cu legea. (Statutul Provinciei Autonome Voivodina, articolul 13) În Voivodina există 37 unități de învățământ cu predare în limba română (între care două licee) iar în Valea Timocului doar două.Un număr de 145 de elevi români din Valea Timocului și Voivodina au participat la interviuri pentru a obține un loc cu bursă la liceele și facultățile din România pentru anul școlar 2005/2006.În plus există, la nivel superior, o școală pedagogică la Vârșeț și o catedră de limba română la Novi Sad. Programele de învățământ se fac în limba română, de la grădiniță până la liceu; de asemenea există un Institut unde se fac manualele în limba română.Situația școlilor românești din Voivodina este destul de bună, dar suferă de pe urma lipsei de manuale, material didactic și dotări tehnice. Există patru...

    Segmentul cultural este bine reprezentat în Voivodina. La 15 noiembrie 2003 s-a redeschis după aproape 50 de ani Teatrul Profesionist Românesc, care dă reprezentații în principalele localități cu comunități românești, cum ar fi Vârșeț, pe scena Teatrului Național „Sterija”. Activitatea culturală este bine reprezentată prin casele de editură finanțate de stat, precum Libertatea. Casa de Presă și Editură Libertatea scoate anual aproximativ 20 de titluri. La ediția a 45-a a târgului de carte de la Belgrad, editura a realizat un CD cu nouă titluri de excepție sub sloganul 3000 de pagini pentru mileniul trei. În plus, există și alte edituri, care au primit în timp renume, precum este Editura Fundației. În anul 2006 au fost publicat 52 de titluri în limba română constitutind peste cinci procente din totalul titlurilor publicate în întreaga Serbie în limbi minoritare sau de circulație internațională, altele decât limba sârbă. Pe 3 martie 1995, din inițiativa unor oameni de cultură din Bana...

    Provincia Autonomă Voivodina asigură condiții ca informarea publică a cetățenilor, pe lângă limba sârbocroată și scrierile sale, să se efectueze și în limbile și scrierile maghiară, slovacă, română și ruteană, ca și în limbile și scrierile altor naționalități. (Statutul Provinciei Autonome Voivodina, articolul 15) Mass media apare în Voivodina în șapte limbi. Guvernul finanțează parțial ziare și săptămânale în limbile minorităților naționale, între care și săptămânalul Libertatea (Panciova). Statistica Consiliului Europei arată că în română apar 6 ziare și 5 reviste, printre care și publicațiile Tinerețea (care ține de Libertatea) și Cuvântul Românesc (Vârșeț). La nivel audiovizual, mass media românească este prezentă prin emisiuni românești la Radio Novi Sad, și TV Novi Sad 2. În prezent se difuzează 6 ore de program radio și între o oră și o oră jumătate de program tv în română zilnic. Programele BBC în română sunt retransmise în comuna Alibunar de Radio FAR pe FM. La nivelul anul...

    În Voivodina funcționează 40 de parohii românești istorice în care activează 42 de preoți, aflate sub jurisdicția Episcopiei Daciei Felix cu sediul la Vârșeț. Drept reacție la faptul că Serbia și Patriarhia Ortodoxă Sârbă nu au recunoscut inițial episcopia română cu sediul la Vârșeț, primul ei administrator, episcopul Daniil Stoenescu, a revenit în România. Începând cu anul 2006, religia în limba română a fost introdusă în școlile de stat din Voivodina, cu cinci ani mai târziu decât în cazul tuturor celorlalte confesiuni tradiționale din Serbia. Potrivit lui Moise Ianeș, părintele vicar al Vicariatului Ortodox Român vinovată pentru această întârziere a fost Biserica Ortodoxă Română, care a respins din anul 2001 (anul introducerii religiei în școli) să intre în învățământul Serbiei (de altfel, patriarhia Bisericii Ortodoxe Române s-a remarcat în ultimii ani prin neglijarea comunităților românești din Serbia, această atitudine fiind prezentă și astăzi la sud de Dunăre). Sunt publicate...

    În Constituția Republicii Serbia (Monitorul oficial al Republicii Serbia, nr.1/90) la articolul 8 este prevăzut că în Republica Serbiaîn uz oficial este limba sârbă și alfabetul chirilic, iar grafia latină în modul prevăzut de lege. Pe lângă aceasta, dispoziția articolului 8/2 precizează că pe teritoriul Republicii Serbia unde trăiesc minorități naționale, în uz oficial concomitent cu limba sârbă sunt și limbile și grafiile acestora, în modul stabilit de lege. În Statutul Provinciei Autonome Voivodina (Buletinul oficial al PAV, nr. 17/91) la articolul 6 este prevăzut că în activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina, în uz oficial, concomitent cu limba sârbă și alfabetul chirilic, iar alfabetul latin în modul prevăzut de lege, sunt și limbile maghiară, slovacă, română și ruteană și grafiile acestora, dar și limbile și grafiile altor popoare, în modul stabilit de lege. Organele Provinciei Autonome Voivodina sunt: Adunarea, Consiliul Executivși organele provinciale ale adminis...

  1. People also search for