Yahoo Web Search

  1. Vârful Moldoveanu - Wikipedia

    ro.wikipedia.org › wiki › Vârful_Moldoveanu

    Vârful Moldoveanu este vârful muntos cel mai înalt din România, situat în Masivul Făgăraș, județul Argeș.Altitudinea sa este 2544 metri.Din cauza piscurilor montane din jurul său, majoritatea de peste 2.400 de metri, vârful Moldoveanu este vizibil doar de pe creasta Făgărașului sau din aer, spre deosebire de multe din principalele vârfuri ale lanțului făgărășan, care sunt ...

  2. Moldoveanu Peak - Wikipedia

    en.wikipedia.org › wiki › Moldoveanu

    Moldoveanu Peak ( Romanian: Vârful Moldoveanu, pronounced [ˈvɨrful moldoˈve̯anu]; "Moldavian Peak"), at 2,544 metres (8,346 ft), is the highest mountain peak in Romania. It is located in Argeș County, in the Făgăraș Mountains of the Southern Carpathians . The most popular routes to reach Moldoveanu are over the Viștea Mare (2,527 ...

    • 2,046 m (6,713 ft) 
    • Argeș County, Romania
  3. Moldoveanu - Wikipedia, la enciclopedia libre

    es.m.wikipedia.org › wiki › Moldoveanu

    El pico Moldoveanu (rumano Vârful Moldoveanu), con 2544 m de altitud, es la montaña más alta de Rumanía.Está situado en el distrito de Argeş, en las montañas Făgăraş de los Cárpatos Meridionales.

  4. Munții Făgăraș - Wikipedia

    ro.wikipedia.org › wiki › Munții_Făgăraș
    • Geografie
    • Climă
    • Geologie
    • Vârfuri
    • Floră
    • Faună
    • Cabane și Refugii
    • Galerie de Imagini
    • Bibliografie
    • Vezi și

    Masivul Făgăraș, de la est la vest măsoară în linie dreaptă, aproximativ 70 de km iar de la nord la sudcirca 45 km. Munții Făgăraș seamănă cu o imensă coloană vertebrală orientată de la est la vest având „coastele” (culmile) orientate către nord și respectiv, sud. Culmile din partea nordică sunt cu mult mai scurte și mai abrupte decât cele din partea sudică, care sunt foarte lungi și domoale. Munții Făgăraș sunt delimitați la vest de Valea Oltului, iar la est de râul Bârsa Groșetului și Râul Dâmbovița. La nord sunt delimitați, printr-un mare abrupt tectonic, de Depresiunea Făgărașului, cunoscută și sub denumirea de Țara Oltului. Înspre nord, pe o distanță de doar 8–10 km, diferența de nivel atinge peste 2.000 de metri. Spre sud, delimitarea este mult mai puțin accentuată, fiind făcută, după culmi lungi 30–40 km (Olanului, Robița, Scărișoara, Nisipuri, Zârna, etc.), de șirul depresiunilor Câmpulung, Brădetu, Arefu și Jiblea. Suprafața totală acoperită de munții Făgăraș este peste 2.4...

    Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius. Sunt rare zilele când deasupra Munților Făgăraș cerul este complet senin. Masivul își formează și nori proprii! Aici sunt înregistrate cele mai mari valori ale precipitației, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe, care fac imposibilă inclusiv circulația pe drumul alpin, Transfăgărășanul, care din 1974traversează masivul.

    Munții Făgăraș sunt constituiți în totalitatea lor din roci metamorfice, denumite șisturi cristaline. Distribuția generalăa diferitelor varietăți de roci este în fâșii orientate de la est la vest.Cea mai sudică este formată din gnaisuri: roci de culoare deschisă, dure, în care benzi albe de cuarț și feldspat alternează cu benzi întunecate de mică neagră. Aceste gnaisuri se pot urmări din Valea Oltului, la Robești, prin localitatea Cumpăna pe Argeș (de unde își trag și numele de „gnaisuri de Cumpăna”), ajugând apoi să taie Creasta Muntelui Oticu (care unește Vârful Brătilei cu Muntele Iezer), în locul numit Colții Cremenii. Mai departe, spre est, ele urmează versantul sudic al Dâmboviței, apoi o traversează și, prin Muntele Lerescu, ajung în Valea Bârsei la Rudărița, de unde se îndreaptă spre nord-est, către localitatea Holbav. La nord de această fâșie a gnaisurilor de Cumpăna-Holbav urmează o a două, formată din roci puternic șistoase și lucioase, ce se găsesc alături de cuarț: sunt...

    Lista vârfurilor din munții Făgăraș cuprinde nu mai puțin de 107 vârfuri cu înălțimi de peste 2.000 de metri, dintre care 40 de vârfuri cu înălțimea peste 2.400 de metri și 8 vârfuri peste 2.500 de metri, inclusiv cel mai înalt vârf din România, Moldoveanu. Mai jos au fost menționate numai vârfurile de peste 2 400 metri. Pentru o listă completă, a se vedea Lista vârfurilor muntoase din România după înălțime.

    Haina vegetală a Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată. Păduri compacte acoperă pantele munților până la o înălțime de aproape 1.700 m, iar întinse fânețe și poieni - împodobite cu tot felul de flori - împânzesc malurile văilor, luminișurile pădurilor sau plaiurile ondulate de sub centura împădurită a masivului. Dincolo de regiunea fânețelor începe pădurea de fag, care acoperă în mare parte poalele masivului. Fagul se dezvoltă aici puternic, înalt și drept, alcătuind codrii cu adevărat măreți. Pentru frumusețea pădurilor de fagi argintii de pe Valea Bâlei ca și pentru celelalte valori turistice ce se găsesc de-a lungul ei (stâncării, lacuri și cascade), această vale a fost declarată de Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii rezervație naturală. În luminișurile pădurilor de fag ca și pe malurile apelor se întâlnește salcia căprească, mesteacănul, plopul tremurător, aninul, zmeurul, murul. În partea superioară a pădurii, fagul se amestecă cu bradul, ce apare destul de...

    Lanțul Munțiilor Făgăraș adăpostește o faună bogată, atât în zonele subalpine, acoperite de cele mai multe ori de păduri întinse, cât și în zonele golului alpin. Dintre mamifere ursul carpatic (ocrotit de lege) este cel mai reprezentativ, menținându-și adăposturile în numeroase regiuni de la limita superioară a pădurilor de conifere. În pădurile de altitudine mai joasă, mistreții oferă încă un vânat prețios, atât în ținuturile nordice ale masivului, cât și în cele sudice. Jderul și râsul se întâlnesc mai rar. În schimb, veverița apare mai pretutindeni în calea drumețului, în regiunile forestiere, unde nelipsită este și vulpea. Cerbi și căprioare dau farmec pădurilor de la poale. Lupuleste prezent și el în aceste locuri. Multe păsări înfrumusețeză viața pădurii: se întâlnesc forfecuțe, cintezoi, cojoaice de munte, ciocănitoare, sturzi, codobaturi de pădure, mierle. Cocoși de munte și ierunci se adăpostesc prin desișuri. Dintre păsările răpitoare trăiesc în masiv: ulii, șoimi, acvile...

    Cabane

    1. Cabana Andu 2. Cabana Arpaș(Fata Pădurii) 3. Cabana Bâlea Cascadă 4. Cabana Bâlea Lac 5. Cabana Bârcaciu 6. Cabana Călugăriței 7. Cabana Colții Brezei 8. Cabana Cumpăna 9. Cabana Negoiu 10. Cabana Paltinu 11. Cabana Piscul Negru 12. Cabana Podragu 13. Cabana Poiana Neamțului 14. Cabana Suru 15. Cabana Strîmba 16. Cabana Turnuri 17. Cabana Urlea 18. Cabana Valea cu Pești 19. Cabana Valea Sâmbetei 20. Complexul Turistic Capra 21. Complexul Turistic Poienile Vâlsanului

    Refugii

    1. Refugiul Berevoescu 2. Refugiul Călțun 3. Refugiul Curmătura Bratilei 4. Refugiul Curmătura Zârnei 5. Refugiul Fereastra Mică 6. Refugiul Fereastra Zmeilor 7. Refugiul Lacul Urlea 8. Refugiul Salvamont Victoria 9. Refugiul Șaua Scării 10. Refugiul Valea Viștei 11. Refugiul Viștea Mare

    Tur nordic
    Creasta Munților Făgăraș
    Relieful sudic al Munţilor Făgăraş
    Vedere spre nord a părţii sudice a Munţilor Făgăraş
    Valentin Bălăceanu, Hedda Cristea, Munții Făgărașului, Ghid turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984.
    Ovidiu Manițiu, Făgărașul, Călăuza turistului, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, București, 1963.
    Ioan Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Ed. Meronia, București, 2010.
    M. Florea, Munții Făgărașului - Studiu geomorfologic, Editura Foton, Brașov, 1998
    • Munții Făgăraș
    • România
  5. Vârful Viștea Mare, Munții Făgăraș - Wikipedia

    ro.wikipedia.org › wiki › Vârful_Viștea_Mare

    Accesibilitate. Vârful Viștea Mare reprezintă principala cale de acces către vârful Moldoveanu, dinspre traseul ce străbate întreaga creastă a Masivului Făgăraș de la vest la est, alcătuind împreună cu acesta o formațiune muntoasă asemănătoare unui cort sau unui trapez, care îi face extrem de identificabili din depărtare și din aproape orice unghi de privire.

  6. Discuție:Vârful Moldoveanu - Wikipedia

    ro.wikipedia.org › wiki › Discuție:Vârful_Moldoveanu

    Discuție:Vârful Moldoveanu. Articolul Vârful Moldoveanu este un subiect de care se ocupă Proiectul România, o inițiativă de a îmbunătăți calitatea și acoperirea articolelor Wikipedia legate de România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici. Acest articol a fost evaluat ca făcând parte ...

  7. Vârful Negoiu, Munții Făgăraș - Wikipedia

    ro.wikipedia.org › wiki › Vârful_Negoiu,_Munții
    • Etimologie
    • Legături Externe
    • Bibliografie

    „Originea etimologică a numelui de Nehoias se reduce la una din cele mai vechi, mai numeroase și mai distinse familii din plaiul Buzăului, Neg sau Negul, de unde formele derivate de Negoiu, Negoias, Negoiță, Negosina, etc.”

    Nicolae Densușianu DACIA PREISTORICĂ cu o prefață de dr. C. I. ISTRATI București ISBN: 973-9296-33-5 ARTEMIS Editura semne 2015.

  8. Moldoveanu — Wikipédia

    fr.wikipedia.org › wiki › Moldoveanu
    • Géographie
    • Tourisme
    • Sources bibliographiques
    • Liens Externes

    Le sommet Moldoveanu fait partie de l'immense bras du sud du Mont Moldoveanu, qui représente, en fait, un rameau du sommet Viștea Mare et qui, en sa portion finale, porte le nom de Culmea Ghițu(la Cime Ghițu). À cause de hauts sommets situés autour de lui, il n'est visible que de la crête du massif de Făgăraș. Beaucoup d’autres sommets de la chaîne des montagnes de Făgăraș sont visibles de la dépression de Făgăraș, située au nord du massif.

    La ville la plus proche du Moldoveanu est Victoria, au nord. Le plus proche sommet a une altitude un peu inférieure : c'est le sommet Viștea Mare (2 527 mètres), à une distance de 421 mètres, c'est-à-dire à quelque 10-15 minutes de marche, comme indiqué sur le panneau situé à son sommet. On peut atteindre le côté sud du sommet Moldoveanu à partir du nord-ouest de Câmpulung, ou à partir du nord-est de Curtea de Argeș.

    Mic Dicționar Enciclopedic, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978.
    Dicționar Enciclopedic Român, Editura Enciclopedică, București.
    Ovidiu Manițiu, Făgărașul, Călăuza turistului, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, București, 1963, (p. 106).
    Valentin Bălăceanu, Hedda Cristea, Munții Făgărașului, Ghid turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984, (p. 186).
    (ro)(en) Salvamont Victoria: Le Sauvetage Alpin de Victoria[archive]
  9. Vârful Moldoveanu wikipedia - de búsqueda

    mx.search.yahoo.com › mobile › s

    Yahoo Search Búsqueda en la Web. Yahoo Search. Configuración. ... Vârful Moldoveanu wikipedia. Wikipedia for PC Download - Last Version Wikipedia.

  10. Vârful Dara, Munții Făgăraș - Wikipedia

    ro.m.wikipedia.org › wiki › Vârful_Dara,_Munţii

    Vârful Dara este un vârf muntos în Masivul Făgăraș, având altitudinea de 2.500 metri, fiind ca înălțime al treisprezecelea vârf din România, devansat între vârfurile din Masivul Făgăraș de Moldoveanu cu 2.544 metri, Negoiu cu 2.535 metri, Viștea Mare cu 2.527 m, Lespezi cu 2.517 m, Vânătoarea lui Buteanu cu 2.507 m, Vârful Hârtopul Darei cu 2.506 m și Vârful Cornul ...

  11. People also search for
  1. Ad
    related to: vârful moldoveanu wikipedia la